Efectul Putin asupra economiilor post-sovietice

Rubla ruseasca nu se numara printre cele mai slabe cinci monede ale momentului, desi a iesit din 2014 in scadere cu 41% fata de dolar, afectate in mod drastic fiind de fapt hryvna ucraineana, rubla belarusa, lariul georgian, manatul azer si leul moldovenesc.

Astfel, cel mai putin performante valute din acest an se dovedesc a fi ale unor tari incluse inca in sfera de putere a Moscovei. Desi motivele devalorizarii difera de la stat la stat, in spate se observa aceeasi influenta a crizei economice din Rusia si a politicii agresive a Kremlinului.

Cata vreme tarile post-sovietice, chiar si cele care nu agreeaza stilul liderului de la Moscova, sunt interconectate economic, intotdeauna vom avea astfel de crize in cascada, sustine editorialistul Leonid Bershdisky, intr-o analiza Bloomberg.

Ucraina, victima sigura

Moneda din Ucraina este in mod clar cea mai afectata de pierderea terenului in fata dolarului american, inregistrand un declin de 11 procente doar de la inceputul acestei saptamani.

Raspunsul Bancii Nationale a Ucrainei a constat doar in impunerea masurilor de control al capitalului, interzicand bancilor sa acorde imprumuturi jucatorilor de pe piata valutara si stabilind un plafon maxim de plata in avans de 50.000 de dolari.

Spre deosebire de celelalte patru economii ex-sovietice, Ucraina are in spate o multitudine de cauze care au generat devalorizarea rapida a monedei nationale.

In prima faza, procesul s-a declansat dupa ce Rusia a anexat paradisul turistic al tarii, Crimeea, si s-a accelerat pe masura ce conflictele armate au izbucnit in estul Ucrainei, una dintre zonele puternic industrializate din tara.

In noiembrie 2014, datele FMI arata ca exporturile Ucrainei atingeau valoarea de 4 miliarde de dolari, in scadere cu 1,6 miliarde fata de anul precedent.

Atitudinea Bancii Nationale a Ucrainei este insa una inerta si de neinteles in conditiile in care rezervele valutare s-au diminuat treptat, iar cursul oficial nu are nicio valoare in fata ratei de schimb de pe piata neagra, crede Bershdisky.

Odata cu liberalizarea cursului de schimb, facuta la recomandarea FMI, in Ucraina s-a declansat si o goana dupa valuta, pe fondul incertitudinii organismelor cu rol de reglare a pietei valutare.

Poate doar fondurile suplimentare de la FMI, ce urmeaza sa intre in Ucraina in cursul saptamanilor viitoare, vor reusi sa echilibreze rezerva valutara a bancii centrale si sa elimine absurdul plafon impus tranzactiilor in valuta.

Moldova, marea perdanta

In cazul monedelor nationale din Republica Moldova, Azerbaidjan si Georgia, devalorizarea a venit doar in urma declansarii situatiei conflictuale din zona.

Leul moldovenesc a pierdut teren in fata dolarului intr-o singura saptamana mai mult decat a facut-o in tot anul 2014. Economia tarii este afectata de un profund dezechilibru structural.

70% din bunurile de consum de pe piata din Moldova provin din import, balanta comerciala fiind astfel dezechilibrata.

Un factor cu rol de echilibru l-au jucat moldovenii plecati la munca in strainatate, acestia aducand in tara in cursul anului trecut peste 1,6 miliarde de dolari.

Insa, pe masura ce Rusia a fost afectata de sanctiunile impuse de catre Occident, valoarea veniturilor aduse de muncitorii moldoveni a scazut cu 20 de procente, multi dintre acestia avand contracte de munca in Rusia.

Exporturile cate Rusia s-au injumatatit in cursul anului 2014, ca urmare a presiunii puse de Moscova pe oficialii de la Chisinau de a renunta la politica pro-europeana.

Peste toate aceste probleme, interventia Bancii Nationale a Moldovei de a salva de la faliment trei banci comerciale a afectat rezerva valutara a tarii. Opozitia de stanga descrie operatiunea ca o imensa spalare de bani.

Rezervele valutare ale Moldovei se cifreaza acum la 2 miliarde de dolari, cel mai scazut nivel din 2011 pana in prezent. Devalorizarea leului moldovenesc va continua cu siguranta, pe masura ce nu se intrevad cai de a opri acest proces.

Petrolul, pacaleala azerilor

Pentru oficialitatile din Azerbaidjan problema rezida in statutul de exportator de petrol al tarii. In 2011, reprezentantii bancii centrale au optat pentru mentinerea unui curs fix de schimb in raport cu dolarul, dar odata cu prabusirea pietei de energie acesta s-a dovedit a fi imposibil de mentinut.

Fenomenul a fost accentuat si de pastrarea Rusiei ca singura piata de export pentru produsele din Azerbaidjan, in ultimul trimestru exporturile inregistrand o scadere cu 30 de procente.

Georgienii au beneficiat in cursul anului trecut de o crestere a exporturilor de produse alimentare pe piata din Rusia, pe masura ce Moscova a redus cererea de fructe si legume din Republica Moldova.

In acelasi timp insa, Georgia a pierdut aproape jumatate din piata ucraineana, pe masura ce conflictul cu Rusia a afectat si mai mult puterea de cumparare din aceasta tara.

Cu o rezerva valutara de 2,5 miliarde de dolari si exporturi in scadere cu 20% fata de ianuarie 2014, moneda georgiana a pierdut inevitabil teren in fata dolarului american.

Belarusul, unul dintre aliatii Moscovei si o tara complet dependenta de energia ieftina livrata de catre rusi, pierde automat teren pe masura ce rubla ruseasca se devalorizeaza treptat, efectul fiinds transmis in lant si catre rubla din Belarus.

Bershdisky este convins ca monedele din regiune vor continua sa se devalorizeze si crede ca o astfel de criza ar fi lovit cu siguranta si Europa, intr-o lume in care nu exista moneda euro, iar Germania ar fi ales sa-si devalorizeze marcile, pentru a mari volumul exporturilor, de exemplu.

Cu alte cuvinte, sustine analistul, desi ne place sa criticam moneda europeana, aceasta este singura care ne protejeaza de asemenea potentiale dezastre. In tarile din fosta URSS, iata ca un soc in cursul de schimb al uneia le afecteaza pe toate, iar replicile se vor simti chiar mai puternic decat la Moscova.