Putin joaca tare la Budapesta: Vrea sa-i momeasca pe unguri cu gaze ieftine

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ajunge marti la Budapesta, unde este asteptat de unul dintre admiratorii sai neconditionati, Viktor Orban.

Oficial, vizita liderului de la Kremlin este un preambul la negocierea reinnoirii contractului de furnizare a gazelor naturale din Rusia catre Ungaria.

Neoficial, prezenta lui Putin in capitala Ungariei nu este decat o ofensiva pe acelasi front pe care a evoluat Angela Merkel in urma cu doua saptamani, intr-o incercare disperata de a frana derapajele premierului Viktor Orban.

Acum, scena este acaparata de Putin, care vrea sa demonstreze lumii intregi ca Rusia nu este atat de izolata pe cat s-ar crede, se arata intr-o analiza The Economist.

Atmosfera incinsa

Orban are nevoie de gaz rusesc ieftin mai mult decat de aer pentru a-si continua seria de masuri populiste care il mentin la putere in ciuda deficientelor inregistrate de economia ungara.

Viktor Orban a devenit un semnal de alarma pentru Europa inca din vara anului trecut, cand a justificat derapajele autocrate ale guvernului de la Budapesta prin modele oferite de tari precum Rusia, Turcia si China.

Acum, unul dintre modelele sale politice vine sa-l ajute in spinoasa problema a pretului gazelor naturale, o chestiune vitala pentru mentinerea linistii sociale intr-o Ungarie care se scufunda tot mai mult in saracie.

"Anularea proiectului South Stream a fost o lovitura dura. Gazul ieftin este unul dintre pilonii de baza ai politicii populiste. Putin va juca aceasta carte punand presiune pe cele mai slabe verigi din UE pentru a destrama Uniunea", considera analistul Peter Kreko, de la Political Capital, Budapesta.

Pentru europeni, dependenta energetica a Ungariei este o chestiune cunoscuta, dar care nu lasa loc de compromisuri in ceea ce priveste politica unitara a Europei.

"Statele membre UE cad de acord asupra politicii comune si o urmeaza, mai ales in cazul unor mize importante aflate in joc", a precizat un diplomat occidental, referitor la pozitia Ungariei

Derapajele lui Orban

Ungaria a starnit deja ingrijorare in Occident cand a apelat la un imprumut de 10 miliarde de euro de la rusi pentru modernizarea centralei nucleare din tara.

In acelasi timp, Orban nu s-a sfiit sa solicite Kievului autonomie pentru zonele locuite de etnicii maghiari din vestul Ucrainei, chiar in momentul in care tensiunile din regiunile rusofone ale acestei tari se aflau la un punct culminant.

Situatia celor 200.000 de unguri de pe teritoriul Ucrainei este o tema de discutie serioasa, in conditiile in care in unele cercuri diplomatice varianta scindarii Ucrainei nu este deloc ignorata.

Mai mult, premierul ungar si-a exprimat in cateva randuri dezacordul asupra sanctiunilor impuse Rusiei.

Toti oamenii presedintelui

Premierul Ungariei nu este singurul oficial european care bate inapoi cand vine vorba de jocul la doua capete intre Bruxelles si Moscova.

Ciprul, Grecia, Slovacia si Austria au pozitii sovaielnice in aplicarea sanctiunilor economice Rusiei, fie din motive ideologice, fie din interese economice fatise, arata publicatia EU Observer.

Acestora li se mai adauga un aliat neasteptat in postura Cehiei, al carei presedinte, Milos Zeman, si-a exprimat sprijinul pentru Rusia inca din primele zile ale razboiului civil declansat de rebelii prorusi din Donetk si Lugansk.

Zeman a catalogat sanctiunile economice aplicate Rusiei drept "ineficiente si stupide", spre consternarea publicului prezent la conferinta Dialogul Civilizatiilor din insula Rhodos.

Evenimentul a fost organizat de Vladimir Yakunin, seful cailor ferate din Rusia, fost agent KGB si una dintre persoanele intrate pe lista neagra a Washingtonului dupa anexarea Crimeei.

In totala opozitie cu guvernul social-democrat de la Praga, Zeman il prezinta pe Yakunin drept unul dintre prietenii sai de-o viata, iar luna trecuta a imbratisat acelasi ton ca si Moscova sustinand ideea ca Ucraina nu este decat un cuib de neonazisti.

Momiti cu gaze ieftine

Gazul este o arma forte in mana lui Putin, mai ales in tari precum Bulgaria, Serbia sau Austria.

In mod ironic, desi Putin este cel care reziliat unilateral proiectul gazoductului South Stream, care urma sa alimenteze Europa evitand zona Ucrainei, diverse sondaje se fac in flancul sud-estic al Uniunii, pentru a reflecta nemultumirea populatiei fata de costurile suplimentare in alimentarea cu gaze naturale.

Agentia de stiri Sputnik, controlata de Kremlin, a publicat marti rezultatele unui sondaj efectuat de britanicii de la ICM Research in Bulgaria, Serbia si Austria pe tema dreptului tarilor de tranzit de a decide soarta gazoductului.

Conform rezultatelor, 66% dintre bulgari si 52% dintre sarbi considera ca tarile lor ar fi trebuit sa aiba un cuvant de spus in negocierile duse pe tema acestui proiect.

In Austria, doar 42% din cei intervievati regreta ca guvernul de la Viena nu s-a implicat direct in chestiune, in timp ce 46% sustin ca negocierea pica exclusiv in sarcina Bruxellesului.

Anul trecut, Bulgaria a oprit construirea primului tronson al gazoductului, in urma avertismentului CE privind incalcarea celui de-a treilea set de masuri din politica energetica UE, conform caruia este interzis ca operatorul de transport energetic sa fie si proprietarul gazoductului si al gazului transportat.

Un nou proiect initiat de Rusia si Turcia starneste ingrijorare in randul guvernelor de la Sofia si Belgrad, atat oficialii bulgari cat si cei sarbi acuzand costurile suplimentare de alimentare cu gaze naturale.

Conform ministrului bulgar Rumen Ovcharov, costurile pentru aducerea gazelor din terminalul turcesc ar urma sa creasca cu 600 milioane de dolari anual, in timp ce sarbii vor avea de suportat o povara de 375 milioane de dolari.

Cu alte cuvinte, Putin are destule parghii pentru a influenta viitorul Europei, iar lupta cu siguranta nu ocoleste Romania - in fond, Bucurestiul este mai mereu confundat cu Budapesta.