MONDORAMA: Summitul G8 si ambitiile economice ale Rusiei

Marti, 05 Iunie 2007, ora 12:08
993 citiri

Tinzand spre o colaborare mai stransa cu tarile puternic industrializate ale lumii, Rusia constientizeaza ca de una singura nu va putea patrunde prea usor pe pietele occidentale. Adesea, restrictiile care i se impun au un caracter de discriminare politica. Kremlinul este acuzat ca ar dori sa domine in anumite importante ramuri economice ale Europei si mai ales sa-si impuna controlul asupra sistemelor de distributie a resurselor energetice.

Cu toate acestea, exista si voci in favoarea participarii Rusiei la asemenea proiecte.

Daca este sa se ia in calcul faptul ca Rusia se indreapta cu pasi vertiginosi in directia economiei de piata, atunci vom ajunge la concluzia ca blocarea expansiunii capitalului rus pe pietele europene se prezinta ca un anacronism.

Liderii de la Moscova au o atitudine destul de calma fata de viitorul summit G8 ce urmeaza sa se desfasoare in Germania /in perioada 6-8 iunie/. Kremlinul constientizeaza faptul ca nu trebuie sa se astepte la nici un fel de decizii si documente decisive semnate acolo. Potrivit reprezentantului special al presedintelui rus atat la summitul G8 de la Sankt-Petersburg, cat si la cel de acum, din Heiligendamm,Igor Suvalov, 'formatul acestor reuniuni este de asa gen, incat nu trebuie sa ne asteptam neaparat la luarea
unor decizii'.

Cu toate acestea, este absolut evident ca Rusia - care in ultima vreme este acuzata ca s-ar abate de la calea democratiei si ca avea tendinta de a profita de pe urma situatiei sale avantajoase, pe care o are ca furnizor de resurse energetice, pentru a exercita presiuni politice - ar dori sa-si articuleze destul de clar pozitia.

Summitul liderilor celor mai puternic industrializate state din lume reprezinta practic o tribuna ideala pentru un schimb linistit de opinii si detensionarea atmosferii. Indiferent cat de acida ar fi critica formulata in cadrul unor asemenea forumuri de capitalul sa politic si nu s-a abatut niciodata nici de la parametrii morali ai raspunderii colective pentru soarta lumii, nici de la cei 'ai acordurilor', noteaza analistul politic Boris Kaimakov, intr-un comentariu publicat pe fluxul RIA Novosti.

Acest lucru este demonstrat in special de atitudinea Rusiei fata de una dintre temele principale ale summitului din Germania: problema climei.

Moscova a sprijinit imediat si in mod clar politica Europei pe marginea acestei probleme. Practic, fara prea mari divergente cu Moscova a fost ratificat Protocolul de la Kyoto, iar Rusia se obliga ca pana in 2012 sa-si onoreze obligatiile.

In Germania, Moscova isi va confirma din nou atasamentul fata de acest document. Mai mult decat atat, ea intentioneaza sa le solicite si SUA, Chinei, Indiei si altor tari sa adere la el.

Ramanand fidela Protocolului de la Kyoto si obligatiilor acestuia privind diminuarea emisiilor de CO2 in atmosfera, Rusia vede o alternativa in fortarea constructiei de centrale atomo-electrice, pentru a acoperi astfel deficitul din energetica. Astfel, pentru urmatorii 10 ani obiectivul este de a dubla productia totala de energie electrica.

Astfel de planuri ale Rusiei starnesc in Europa atitudini critice, mai ales din partea 'verzilor'. Dupa Cernobal, centralele nucleare din multe tari sunt considerate o sursa de potential pericol. Rusia, insa, nu este singura in aspiratia sa de a miza tocmai pe aceasta sursa de energie electrica. Potrivit specialistilor, in urmatorii zece ani in intreaga lume vor fi construite intre 200 si 300 de centrale nucleare.

La ora actuala, in Rusia exista 30 de centrale, iar pana in 2030 vor mai fi construite alte 26. in opinia lui Igor Suvalov, un raspuns mai bun ca acesta la problema privind reducerea emisiilor de CO2 nu exista. Deja la ora actuala expertii rusi studiaza posibilitatile unei participari ample a celor mai mari centre de cercetare din lume din domeniul energeticii nucleare la aceste planuri de anvergura.

In pofida atitudinii critice ce se inregistreaza in Germania fata de constructia de centrale nucleare, concernul Siemens nu renunta la cercetarile in acest domeniu. La Moscova se cunosc foarte bine aceste cercetari, al caror nivel este considerat unul destul de ridicat.

La Heiligendamm expertii rusi nu-si vor ascunde interesul pentru o stransa cooperare cu mai multe concerne europene, in special cu Siemens, precizeaza analistul rus.

O cooperare potentiala in domeniul energeticii nucleare cu astfel de firme precum Siemens pare sa nu provoace probleme. Cu toate acestea, tinzand spre o colaborare mai stransa cu tarile industralizate ale lumii, Rusia constientizeaza ca de una singura nu va putea patrunde prea usor pe pietele occidentale.

Adesea, asemenea restrictii au un caracter de discriminare politica. Kremlinul este acuzat ca ar dori sa domine in anumite importante ramuri economice ale Europei, in special sa-si impuna controlul asupra sistemelor de distributie a resurselor energetice.

Temandu-se ca forta financiara a Rusiei i-a putea permite acesteia sa se comporte intr-un mod mai activ pe pietele interne ale Europei, UE intentioneaza sa-si imbunatateasca in mod serios infrastructura energetica, incepand de la crearea de banci speciale, si terminand cu imense investitii in dezvoltarea intregii retele de extragere si repartizare a resurselor energetice.

Cu toate acestea, exista si voci in favoarea participarii ruse la asemenea proiecte. Daca este sa se ia in calcul faptul ca Rusia se indreapta cu pasi vertiginosi in directia economiei de piata, atunci vom ajunge la concluzia ca blocarea expansiunii capitalului rus pe pietele europene se prezinta ca un anacronism.

Luand cuvantul la Munchen, in fata industriasilor bavarezi, Vladimir Putin a risipit in mod convingator temerile absolut neintemeiate, potrivit carora o asemenea expansiune ar duce la o dependenta si mai mare a Europei fata de Moscova.

Putin a declarat direct ca europenii nu trebuie sa se teama de capitalul rus si ca aceasta dependenta este reciproca. Rusia are nevoie la fel ca si Europa de investitii occidentale. in afara de aceasta, bunastarea economiei ruse depinde intr-o masura decisiva de consumatorii de energie din Occident.

Solicitandu-le investitorilor occidentali sa se implice mai activ pe piata rusa, Moscova este nevoita sa recunoasca faptul ca, deocamdata, le limiteaza activitatea in ramurile cele mai importante ale economiei, in special in cele care au legatura cu securitatea nationala.

Astfel, Igor Suvalov a subliniat ca in aviatie, in industria cosmosului si in cea defensiva, o astfel de activitate a investitorilor occidentali este franata. in afara de aceasta, legile rusesti prevad ca participarea capitalului strain in intreprinderile mixte care se ocupa cu extractia si prelucrarea de resurse energetice nu trebuie sa depaseasca 50 de procente.

O asemenea politica se explica nu prin faptul ca liderii de la Kremlin s-ar teme de o eventuala 'epuizare' a resurselor nationale, ci prin ratiuni politico-economice. In primul rand, firmele rusesti care vor sa patrunda pe pietele occidentale trebuie sa aiba pozitii de start normale, la fel ca alte firme.

In al doilea rand, resursele energetice rusesti aduc venituri enorme, iar Rusia ar dori ca, investind mijloace in infrastructura energetica a Occidentului, sa participe si ea la impartirea acestor venituri. Asemenea ambitii economice ale Rusiei socheaza in Occident.

Insa aceasta este noua realitate. Rusia cunoaste o crestere economica tumultoasa, isi cauta locul in noua comunitate economica mondiala si nu ar dori sa fie ultima vioara in aceasta orchestra.

In mod sigur, la Heiligendamm Vladimir Putin va fi nevoit sa asculte multe remarci critice la adresa politicii ruse. insa, este absolut evident ca principalul aspect al negocierilor va fi cel economic. Iar aici Rusia intentioneaza sa-si apere cu tarie interesele, tinand cont, in acelasi timp, de raspunderea comuna a G8, conchide analistul rus.

<b>Bloombiz</b>

(Sursa: <a href=http://www.rompres.ro/ target=_blank>Rompres</a>)